Arhive etichete: pictura

In loc de palinca…

Spunea cineva drag mie ca daca s-ar inventa un dictionar in care fiecarui cuvant sa i se alature un nume atunci in dreptul cuvantului culoare ar fi numele meu, culoare = Hadella :)
Iata un mic colaj cu cele 140 de tablouri facute cadou prietenilor dragi care ne-au onorat cu prezenta la nunta noastra coloraaaata :) Le-am pictat cu toata dragostea si ma bucur de fiecare data cand merg acasa la un om drag si regasesc la loc de cinste tablouasul colorat facut de manutele-mi ambidextre :)
Hai sa va bata norocu si sa va napadeasca toate culorile lumii:)

Multumesc fotografului personal Defoto si sotului iubit si drag Sebi Tont, fara de care totul ar fi pustiu si tablourile ar fi alb negru:)

Lulu’s 3

Lasă un răspuns

Lulu este prietenul meu drag, intr-o zi cu soare mi-a adresat o intrebare intrebatoare: „Domnisoara actoare, pictoare, ursitoare, calatoare, ciocanitoare, casatoritoare… etc (asa imi spune), mi-ati putea desena un copac cu flori roz in noul meu dormitor?” Cerut si facut, in 3 zile pomisorul a inflorit si Lulu a fost fericit:) Un proiect interesant care a iesit minunat:) Pupiiiiiiiii:)

Pictactrita culorilor vii

1 Răspuns

„Multa culoare, ludic, veselie, cromatica in toate formele ei. Un zambet de copil, o mangaiere tandra, un medicament pentru sufletele gri. Toate acestea au un nume: Hadella. Pseudonimul sub care actrita Adela Lazar isi semneaza creatiile din afara scenei.

Actrita Pictactrita, Adela Lazar
Actrita Adela Lazar surprinde la fiecare aparitie, in public, sau pe scena.
Fiecare aparitie a ei e o bucurie pentru ochi si suflet. Cand nu e pe scena la Teatrul Regina Maria sau cand nu e Mirandolina sau Toppolina, la petrecerile pentru copii, actrita Adela Lazar se retrage in atelieru lei fermecat si se joaca cu culorile. Atunci, ca prin farmec, Adela devine Pictactrita. Actrita care picteaza…”

Multumesc Veronica Bursasiu, multumesc Jurnal Bihorean.
Multumesc pentru fotografii: Malina Suplacan, Adela Rusu, Sebi Tont ;)

Of, Of, Of, Of… MeiKing Of CoryColors :)

1 Răspuns

Prolog… Sa faci cadouri e de fiecare data o provocare. Ce anume ar multumi persoana sarbatorita, ceva care sa ii placa, sa i se potriveasca? Dar oare ii va placea? I se va potrivi? Ar avea nevoie de cadoul acesta? O multiinfinitate de intrebari care uneori nu au raspuns si trebuie sa te straduiesti sa gasesti solutia cea mai fericita pentru ambele parti, sa fie multumit atat Primitorul de cadou cat si Datatorul, adica tu:) Buuun:) Din ciclul „Orice naÅŸ isi are naÅŸul”, am avut deosebita placere de a fi naÅŸii fetitei naÅŸilor nostri, o papusica roz cu ochi de margele si zambet de printesa, Corina Maria Pantea :) Mare bucurie mare si extrema sarbatoare spirituala pentru familia Tont :) Corinei ii plac mult culorile, e foarte atenta la tot ce e in jur, toti copiii sunt, veti spune, dar ea parca avea ceva special in ochisori cand privea culorile, drept pentru care am hotarat sa ii realizez cu manutele-amandoua un tablou multicolor care sa ii bucure privirea si sa ii acompanieze cromatic camera :) Asa s-a nascut tablounashul colorat :) Multumesc pentru sustinerea prin obiectivele Foto Nikonice – Malina Suplacan Fotografie si Canonice – Defoto :) Fara ei nu puteam sa va arat ce si cum :)
Epilog… Cadourile pe care le oferi trebuie sa fie din suflet, asta e prima conditie, daca ai curajul sa le innobilezi cu manutele tale e si mai frumos, iar daca faci tu un cadou special pentru cineva drag e cum nu se poate mai bine, straduieste-te sa dai frau liber imaginatiei tale si foloseste-te de talentul pe care il ai in sufletel. Cei dragi vor aprecia, tu ve fi mandru de realizarea ta si bucuria va fi de un milion de ori mai mare decat daca ai cumpara un set de „Fa” :) Fa ceva cu imaginatia ta, nu o rata, arta este si a ta!

Sufrajeria Cu Jdemii de Culori:)

13 Răspunsuri

Piticul vesel si pictacios nu se lasa cu una cu doua, astfel ca intr-o dimineata cand ne-am trezit am observat ca piticul ne-a pictat toata sufrageria, a construit doua dulapuri, le-a pictat si pe ele, desigur, apoi a construit o biblioteca si un birou si.. le-a pictat, evident, sa nu se supere, dupa care, a inceput sa isi picteze si rochitzele, iui, fug, sa nu cumva sa imi picteze si mie pantalonasii! :)

Restul casutzei AICI!

BOMB!ons:)

8 Răspunsuri

El: Imi pictezi peretele din bucatarie?
Ea : Sigur ca da, cum ai vrea?
El : Cu alb si negru, un model, asa…
Ea: Tribal? Abstract?
El: Da, ceva de genul…

… dupa cateva luni:
El : No, imi pictezi bucataria? Vreau ceva foarte colorat, acadele, muffin-uri, inghetate, tot felul de dulciuri
Ea : Pai cum, foarte colorat, nu il voiai alb negru?
El : M-am razgandit :)
… dupa cateva luni… s-a faurit Nicky’s BOMB’ons :)

HiHiHeHeHAHA :)

Distributia: El- Nichita Mihnea – Nicky, proprietar tanar :)
Ea – Adela Lazar – Hadella, tanara speranta :)
3,14 S : Piesa nu este THE END ci THE BEGINNING :)

Iar, ba?

5 Răspunsuri

Iar ? Da, iar :)

Ce?

Expozitie in iarba? Ai fumat cumva iarba?

Nu, e pe bune, zise prietena mea, creatoarea de moda Cristina Breteanu, vrei? Te baji? Voi expune si eu, zise ea, cu ocazia Festivalului Luminii. Si vom expune la lumina lumanarilor? In iarba? … pfffff… super tare, nu? Unde ati mai auzit sau vazut asa ceva?

Haha, ce imi plac mie proiectele spontane, zis si facut, am luat absolut toate tablourile pe care le aveam acasa, le-am pus in buburuza si simtind chemarea ierbii m-am indretptat spre parcul 1 decembrie din Oradea unde Cercetasii Romaniei, cei care organizeaza in fiecare an Festivalul Luminii, pregateau miile de lampioane care au impanzit tot parcul, cand s-a lasat seara toate lumanarelele din lampioane au fost aprinse si tot locul acela parca era desprins dintr-o poveste magica:)

Asadar, nu am fumat iarba si nici nu am baut vin „Fata in iarba” dar am avut o megaexpozitie in IARBA :)

Lumea a fost foarte incantata, o doamna a venit cu nepotica ei si ii zice: „Uite mama, pictura facuta de copii” … hm … E intr-adevar pictura pentru o camera de copii sau pentru un adult cu suflet de copil, dar eu le-am pictat:) Doamna a ras apoi m-a imbratisat si m-a felicitat:) Si nici nu a gresit prea mult cu ce a zis, sunt un copil, unul mare si sunt tare mandra ca pot sa fiu asa:)

:):):):):):):):):)

Le multumesc din suflet si ii iubesc pe… Cristina Breteanu, pentru ca exista si pentru ca m-a invitat, iubitul meu, Sebi Tontz ca m-a asistat si mi-a facut fotografiile doveditoare, colegii mei: Serban Borda; Adriana,sotia lui; Mara, fetita lor; Alinutza Vicoveanu; Razvan Vicoveanu si Anastasia, fetita lor, pentru ca au fost acolo si s-au bucurat impreuna cu noi:) Va iubescccccccccccc :)

Mai multe fotografii putem vedea aici >>>>

Uelcam tu Budapesti and ingioi your peace!

4 Răspunsuri

Spuneam candva, undeva ca tot ceea ce iti imaginezi poate deveni real, conditia este sa iti doresti „acel ceva” suficient de puternic incat intr-o dimineata insorita sa iei decizia de a materializa visul :) S-a intamplat inainte de vis, inainte de culcare, mi-am imaginat o baie toanta (Baia lu’ Tont) ca un interior de acvariu, apoi un peisaj subacvatic, apoi un miniColumbus la noi acasa, ceva cu mult albastru, scoici, un cer si un soare, o panza pescareasca, niste pesti colorati pe care sa-i insufletesc cu o tusa de culoare… hmmm…

Am zis ! Iti tunez baia, va fi un fel de acvariu, cu multi pesti, ma lasi ? Tont fu foarte fericit de propunerea facuta si cu umoru-i caracteristic pe care i-l ador zice : „Va fi o buda cu pesti, putem scrie pe usa Welcome to Budapesti !” :)))) Si asa a ramas :)

Astfel ca intr-o zi cu soare, dis de dimineata am dezasamblat toata baia si am inceput sa tunez fiecare milimetru alb :)

Si uite asa l-am scutit pe Sebi de niste cheltuieli pe care voia sa le faca odata cu renovarea intregii bai, cu putina imaginatie, culorile potrivite, scoicile care asteptau sa le asezam intr-un peisaj aproape identic cu locul de unde au fost luate, o mare albastra la noi acasa ! Un Univers numai al tau, personalizat, unicat, trainic, o oaza de relaxare :)Imaginile vorbesc de la sine :)

Nu-i asa ca deja te gandesti altfel la casa ta?

Vrei si tu?

:))) stiam eu… :)))

Before & After…

The making of…